Românul perfect nu a existat și nu va exista niciodată
Data de 2 august este desemnată Ziua Memorială a Holocaustului Romilor (numit și Holocaustul Uitat) pentru că în noaptea de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, cei 2,897 de membri de etnie romă rămași în viață – femei, bătrâni și copii din așa-numitul „lagăr al țiganilor” au fost exterminați în camerele de gazare. N-au existat supraviețuitori romi sau sinti în lagărele de concentrare de la Auschwitz. Josef Mengele a manifestat interes în mod deosebit pentru romi și i-a supus unor experimente îngrozitoare.
Rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015 recunoaște data de 2 August ca „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, de asemenea legea nr. 124/2020 instituie data de 2 August ca „Zi naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen.”
Pentru a reflecta împreună asupra cauzelor care au condus la tragedia Holocaustui în România, am luat parte la dezbaterea În căutarea românului perfect, ocazionată de apariția cărții cu același titlu, autor Prof. univ. dr. Marius Turda de la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie.
Evenimentul a avut loc pe 2 august a.c., orele 13:30-16:30, la Centrul Cultural ARCUB – Hanul Gabroveni – Sala Studio, str. Lipscani 84-90, Sector 3.Dezbaterea s-a desfășurat în prezența autorului, alături de Lect. univ. dr. Delia Grigore și Vasile Ionescu, scriitor, Președinte al Societății Academice Rome, începând cu ora 13:30. Moderator, Adrian-Nicolae Furtună, consilier în compartimentul de
cercetare al CNCR-RK.
Marius Turda este profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie şi membru al Societăţii Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sunt istoria eugenismului, rasismului şi ideologiile naţionaliste din Europa Centrală şi de Sud-Est. Printre lucrările sale se numără Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary (2014), Latin Eugenics in Comparative Perspective (2014) şi Historicizing Race (2018). Ca editor a publicat, printre altele, The History of East-Central European Eugenics, 1900-1945: Sources and Commentaries (2015) și Religion, Evolution and Heredity (2018). De același autor, la Editura Polirom au mai apărut volumele Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (2014) și Istorie și rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump (în colab., 2019).
În introducerea cărții sunt clar conturate premisele cercetării, unele dintre întrebările la care răspunde, dar și definirea conceptelor-cheie care se regăsesc la baza analizei. Astfel, principalul obiectiv al autorului este acela de a descoperi legăturile intelectuale dintre naționalism, antisemitism, rasism, antițigănism, biopolitică și eugenie și să arăt contribuția lor la momente-cheie din istoria modernă a României precum Holocaustul. Se reliefează și întrebarea fundamentală a cărții, cum a fost posibil să deportăm și să ucidem prin împușcare, înfometare și îmbolnăvire sute de mii de evrei și zeci de mii de romi? Însă, alături de această mare întrebare, se pleacă de la alte două interogații esențiale atât din perspectiva mentalităților secolului al XIX-lea, cât și din cele ale secolului al XX-lea: cine este român? Ce înseamnă să fii român? Cu ipoteza clar trasată de autor: În introducerea cărții sunt clar conturate premisele cercetării, unele dintre întrebările la care răspunde, dar și definirea conceptelor-cheie care se regăsesc la baza analizei. Astfel, principalul obiectiv al autorului este acela de a descoperi legăturile intelectuale dintre naționalism, antisemitism, rasism, antițigănism, biopolitică și eugenie și să arăt contribuția lor la momente-cheie din istoria modernă a României precum Holocaustul. Se reliefează și întrebarea fundamentală a cărții, cum a fost posibil să deportăm și să ucidem prin împușcare, înfometare și îmbolnăvire sute de mii de evrei și zeci de mii de romi? Însă, alături de această mare întrebare, se pleacă de la alte două interogații esențiale atât din perspectiva mentalităților secolului al XIX-lea, cât și din cele ale secolului al XX-lea: cine este român? Ce înseamnă să fii român? Cu ipoteza clar trasată de autor: românul perfect nu a existat și nu va exista niciodată.
About The Author
